Scoala cu clasele I-VIII este situata in centrul comunei VLADILA, jud. OLT.
A fost infiintata in anul 1928, pana in anul 1970 a functionat intr-un local cu 4 sali de clasa.
Incepand cu anul 1971 au fost puse in stare de functionare inca 4 Sali de clasa, finalizandu-se constructia actualului local al scolii.
Localul scolii se compune din 8 Sali de clasa, cancelarie, biblioteca si cabinetul directorului. Desi cladirea este veche a fost bine intretinuta.
Comuna Vladila este situata in partea de sud a jundetului Olt la o distanta de 58km de Slatina, resedinta de judet, 14km de Caracal, cel mai apropiat oras si 27km de Corabia si Dunare, extremitatea sudica a tarii. Comuna Vladila se invecineaza la nord cu comuna Devesel, la sud comuna Studina iar la est comuna Traian, la vest Redea si Rotunda. Drumul National 54 Corabia-Caracal-Slatina-RM. Valcea leaga comuna Vladila de resedinta judetului - Municipiul Slatina.
Comuna Vladila este alcatuita din trei sate: satul Vladila, resedinta de comuna, satul Vladila Noua si satul Frasinet Gara. Satul Vladila este mai mare atat ca suprafata cat si ca numar de locuitori (gospodarii) decat cele doua sate si in el se afla sediul primariei si principalele centre social-culturale. Satul Vladila Noua a fost creat mult mai tarziu in 1879 si se afla la o distanta de 1km spre nord de satul de centru avand o suprafata si numarul de locuitori mai mic. Satul Frasinet Gara se afla situat in partea de est a satului de centru la o distanta de 2km fata de acesta.
De la Studina spre nord drumul roman este intre calea ferata si soseaua national, prin satul Studinita dupa care intra in comuna Vladila, respectiv satul Frasinet Gara, intretaie calea ferata la nord de statia CFR dupa care se continua pe langa Deveselu, Comanca, spre Romula. Prima mentiune documentara a comunei este din anul 1537 iunie 18, cand la Targoviste domnul Radu Paisie intareste Manastirii Govora stapanire asupra Frasinetului din campie, care se invecineaza cu mosia lui Vladila. In timpul domniei lui Mihnea Voievod, mai multi boieri printre care si boierii Preda si Stroie, fii lui Radu al lui Buzea-armas se plangeau domnului ca Radu, fiul lui Aldea din Vladila stapaneste fara drept satul Vladila cu mosia sa. In ceea ce priveste vatra satului, acesta nu se afla de la inceput pe actualul teritoriu si a fost mereu schimbat, lucru ce reiese si din toponimele unor locuri. Astfel, primele locuinte au fost asezate pe valea paraului Vladila, in asa-numita “Valea Vladilei” ce se afla la sud-vest de comuna Redea, respectiv la circa 4km de actuala vatra. Bazele actualei comune sunt puse de catre cei din Valea Vladilei, aceasta fiind pe deplin confirmata de faptul ca I se pastreaza numele chiar si dupa migrare. Ocupatia locuitorilor satului in sec. XV-XVI era agricultura, cultivand grau si orez. Deasemenea, cresterea animaleor cornute constituia o indeletnicire de baza a locuitorilor. Mai tarziu se vor ocupa si cu cultivarea vitei de vie mai intai in partea de nord a actualei vetre dupa care se vor muta in partea de sud a comunei in asanumita “Valea Viilor”. Dupa anul 1892, pe teritoriul satului au aparut grupuri de bulgari care isi parasisera tara ca urmare a participarii lor la razboiul ruso-turc din 1828-1829. Avand ca indeletnicire cultivarea legumelor si gasind conditii bune in valea paraului Vladila, acestia s-au integrat localnicilor mai ales in satul Vladila. Originea lor este bulgareasca dar impropriu li s-a “sarbi”, denumire care local se foloseste actualmente pentru o parte din satul Vladila.
Cercetarile arheologice efectuate in straturile de diferite adancimi din perimetrul comunei Vladila au scos la iveala unele dovezi materiale ce atesta faptul ca stravechile societati omenesti au gasit pe meleagurile localiatii Vladila conditii optime de locuri din cele mai vechi timpuri. Uneltele de piatra, cutitele, topoarele, aschiile, coardele de Boss Primigenius din paleolitic gasite intamplator de oamenii comunei sau in sapaturile arheologice efectuate in punctul “la pepiniera” atesta faptul ca activitatea caracteristica stravechilor comunitati umane poate data din acesta perioada. Spaturile arheologice din aceasta zona releva existenta urmelor de viata si pentru neoliticul timpuriu in ansamblul cultural “Carcea-Gradinile”. “La Pepiniera” a fost scos la iveala pentru aceasta perioada un bordei in interiorul caruia printre alte resturi ceramice s-a gasit un pahar din pasta neagra, fina, impodobit cu desene de culoare rosie, un topor de piatra fara orificiul de inmanusare usor ciobit la tais ca urmare a folosirii, precum si alte obiecte. Epoca metalelor este atestata prin descoperiri din perioada bronzului iar pentru epoca romana au fost scoase la iveala doua villae rusticae precum si unele obiecte din metal, un varf de lance in forma de frunza de slacie cu nervura mediana.